Despre Dexter si celula de baza a societatii

They're creepy and they're kooky, mysterious and spooky,

They're all together ooky, it’s our Family!

Nu vrem sa raportam fotografia de mai sus la imaginea clasica a cuplurilor de tineri parinti, dar nu ne putem abtine. Cu toate acestea, intr-o lectura fireasca a imaginii si analizand semnificatia personajelor, nu o sa spunem decat atat: ne pare rau pentru Baietelul Familiei (Addams), dar aceasta este realitatea. Asa arata parintii lui in momentele in care se imbraca frumos pentru un eveniment fericit (casa de piatra inca o data lui Fluffy si Elenei!).

Expresiile de pe fetele noastre, pline de blandetea si sensibilitatea specifice unor viitori parinti, ma infioara pana si pe mine. Privind fotografia, nu ne mai intrebam de ce serialul nostru preferat este Dexter si de ce avem wallpaper-uri cu sange pe telefoanele noastre. Nici macar nu mai inteleg oare ce m-o fi apucat pe mine cu creaturile de pe pereti... Ma bucur doar ca the Cutest Dog a venit in casa noastra cu doua zile inainte sa aflam ca vom fi parinti, altfel nu am mai avea acum atatea batai de cap cu privire la nume, ci am asista cu siguranta la povestea Baietelului Dexter, iar pe catelul cu acelasi nume l-ar chema probabil Rex(ter).

Semneaza zambind Morticia si Gomez.

Detaliu: profil de Baietel

Inteleg pe surse sigure si de incredere de pe net ca, la 23 de saptamani, Baietelul cel Mic cu Botic aude cam tot ce se intampla in jurul sau si, prin urmare, va recunoaste vocile pe care le aude cel mai frecvent in aceasta perioada si dupa ce se va naste (cica in special pe cea a mamei). Poate fi o explicatie pentru atitudinea defensiva pe care a afisat-o in poza de mai sus. In timp ce noi ne rugam de el sa zica cheese, el lasa capu-n piept si isi incrucisa mainile, ganditor. Cred si eu! Cui i-ar surade ideea de a il avea drept mama pe Mihai Gadea?

Space - the final frontier!

Odata cu vremea, s-a schimbat si starea psihica sau fizica a unora dintre noi. Referindu-ma doar la ultima, observam ca se petrec niste transformari infricosatoare, care ar putea duce la schimbarea cartii de identitate ce-mi apartine cu carnetul de sanatate si pedigreeul lui Dexter. M-am gandit la asta pentru ca, de trei- patru zile, Dexter pare a evolua treptat, incepand sa isi foloseasca numai trei picioare pentru a merge, ba chiar cersind biped pentru multa vreme atunci cand isi doreste ceva ce ii depaseste statura, asta in timp ce eu am sarit direct la ultimul stadiu, tarandu-ma in patru labe de tot felul de dureri/trairi/(ne)simtiri.

Nu ar fi nicio problema, mi-e groaza doar de faptul ca ar trebui probabil sa imi implantez microcipul care ii era destinat lui Dexter pentru a mai ajunge vreodata sa prind batul pe o plaja din Grecia, si totul, pana la injectii-n ceafa!

Doctorul pare sa infirme, insa, ipoteza mea. Ma refer la veterinar, bineinteles. Problema lui Dexter este una fireasca, ce tine de specia lui, si nu presupune deloc, sustine acesta, sansa de a evolua intr-o fiinta superioara (afirmatie la randul ei discutabila, desigur). Astfel incat i-a administrat o injectie-n piciorul opus celui pe care il ridica (foarte logic, indeed) si i-a prescris niste vitamine. Simplu. Asta in timp ce eu raman in pozitia sus-mentionata, intreband cat costa halatu’ si rontaind un bob de Chappi.

Reading bedtime stories about people like us

Encouraging myself

Oh, happy day!

Saptamana patimilor financiare s-a terminat, totusi, fericit, cu Jessy Dixon. Pentru ca am fost cuminti, umili si am platit cu varf si-ndesat pentru toate pacatele, soarta a considerat ca meritam un semn de bunavointa si ne-a trimis invitatii la concertul de sambata seara. Baietelul Gospel s-a zbantuit fara incetare timp de doua ore si a fost foarte mandru de Tatal Gospel, caruia Jessy (deja suntem prieteni) i-a intins mana de pe scena pentru a i-o strange calduros. Talent la talent trage, am concluzionat firesc, si am plecat topaind sa mancam la miezul noptii  niste furnici in copac.

Stiu ca e pacat, dar mi s-a-ntamplat!

Stim cu totii vorba aceea din batrani „nu-ti incepe saptamana de marti, cu plata impozitului dis-de-dimineata, ca-ti merge rau trei zile ata” . Nu-i asa ca ati respectat-o intotdeauna? O stiam si noi. Eu. Dar am nesocotit-o. Si asa am ramas fara masina.

Da, bine, o parcasem neregulamentar! Dar stiu si vorba cu capra vecinului, asa ca pe celelalte, care erau parcate la fel de neregulamentar, chiar pe trecerea de pietoni, de ce nu le-au ridicat? Aaa, pentru ca le-au luat doar pe cele din dreptul casei babei nebune care ii suna frecvent si le urla in telefon sa vina sa ridice masinile parcate (neregulamentar, da) langa casa ei? Raspuns afirmativ, ca sa nu repet.

Sa stiti ca daca vi se ridica masina din sectorul 1 trebuie sa ajungeti pe aleea Ma-te-lo-ti-lor nr. 31-...-43. Neaparat sa luati un taxi, altfel nu aveti nicio sansa sa o bunghiti! E frumos pe aleea Ma-te-lo-ti-lor, multa liniste, padure in stanga, lac in dreapta (pe aleea, insist, Ma-te-lo-ti-lor, cum altfel?!), pasarele...

Am gasit la fata locului trei retardati si-o doamna, in doua maghernite dintr-un cotet imens de masini, care mi-au scris pe procesul- verbal ca imi restituie autovehiculul marca „Peugot”, asta dupa ce initial au refuzat sa mi-o dea pentru ca pe talon e trecut numele sotului. Si ce sa le explici handicapatilor de comuniunea de bunuri a sotilor cand ei se activeaza imediat ca de fapt ce tot spui tu ca esti sotia, cand te cheama altfel ca pe cel despre care sustii ca ti-e sot. Deci da. Aici, stiu deja din experienta, lupta e pierduta. Am dat o declaratie ca eu sunt sotia, in ciuda aparentelor create de nume. Dupa care m-am hotarat sa gasesc si cateva zgarieturi pe masina pe care sa le trec pe procesul- verbal. Ca le-am facut eu, ca le-au facut ei, sa lasam pe altii sa decida. Eu mi-am deschis drumul.

Ah, era sa uit! Am platit si o taxa. Un fleac, cum ar spune comisarul Moldovan. 8 milioane jumate.

Prin urmare, fac trimitere (fara obscenitati) la origini. Adica la sursa. Vorbesc de baba care solicita aproape zilnic ridicarea masinilor parcate neregulamentar in dreptul casei ei, loc in care parchez si eu, de altfel, atunci cand merg la piscina dimineata (pentru ca nu exista locuri de parcare in zona!!!! dar nu o sa vorbesc acum despre raportul de 398.940 de masini in sectorul 1 la 123.000 de locuri de parcare, o lasam pe data viitoare). Nu poate sa ramana asa! Spun asta mergand tot pe pe o vorba veche, „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. De fapt, ce spun eu vorba, cand e lege! Si daca azi mie mi s-a aplicat legea, sa i se aplice si ei, vorba vorbei-lege!

Legea talionului!

Articol unic. Persoanei care a produs un prejudiciu trebuie sa i se provoace un rau identic sau similar celui pe care aceasta l-a produs victimei, pentru a se mentine egalitatea intre fapta si rasplata.

Astept acoliti fara scrupule!

P.S. Si eu, care nu credeam in horoscop...

Marti. Incepem o noua saptamana.

Ce-ti poti dori mai mult dupa o duminica agonizanta, cu dureri musculare, stari febrile, dureri in gat si multe batiste la-ndemana? Bineinteles, un chiul de la munca, dar motivat! Si organizat, grupat, de neuitat, in doi! Intr-o astfel de zi speciala te trezesti si primul lucru pe care il faci este un concurs. Asa ca te arunci in lupta pentru suprematia “celui care se simte mai rau dintre noi doi”. (Arbitru a fost termometrul, am pierdut… )

Al doilea concurs care iti poate condimenta ziua este acela de a incerca sa iti amintesti numele cat mai multor personaje din “Tanar si nelinistit”. (Am pierdut si aici, scorul a fost strans pana la fara zece, m-am tinut tare pana la sfarsit, cand a aparut in cadru Victor. Am pierdut deci cu 0-1.)

Pe la pranz, razbit de foame, te hotarasti sa faci ceva ce n-ai mai facut demult. O ciorba si niste chestii la cuptor. Dupa un mic incendiu in care arde o carpa de bucatarie si un deget lipit de cuptorul incins, te gandesti ca mai bine mananci data viitoare, si te gandesti sa te culci. Nu poti, pentru ca se hotaraste Oprescu sa se lanseze in lupta pentru Cotroceni, dupa care PDL-ul fura trei parlamentari de la PNL, apoi familia de la Clejani se razboieste in direct cu presa ca ei nu se cearta cu fata lor care vrea sa se marite cu Sorinel de Aur, pentru ca, de fapt, ea nici macar nu vrea sa se marite!

Ziua se poate termina criminal cu noul episod din Dexter. Nu va amagiti, termometrul va arata iar o crestere a temperaturii, dar maine chiar nu aveti ce face. Back to work.

Am platit impozitul. Si lumina. De doua ori aceeasi factura. It's twice or nothing.

Etat d'esprit

Cu ce ne laudam:

1. Cu 20 de saptamani de companie discreta a Celui Mai Baietel. Mai avem inca atatea pana il cunoastem, si abia asteptam!

2. aaaaa……

3. Ai platit lumina?

Cu ce nu ne laudam:

1. Pai nu ne laudam cu cele de mai sus (asta doar pentru ca nu suntem laudarosi din fire, nu pentru ca nu am avea cu ce!);

2. Cu datoriile la stat pe care le a(ve)m si care ma obsedeaza (prin urmare le tot aduc in discutie);

3. Cu faptul ca nu imi vine sa mananc nimic (unde-s poftele de altadata?);

4. Cu Dexter, care probabil nu o sa invete niciodata sa isi faca nevoile NUMAI afara;

5. Cu diminetile in care ne certam pentru ca eu ma trezesc la 6 sa mergem la piscina/sala si dupa o jumatate de ora de incercari ratate de a-l trezi ajung la eternul inevitabil “io ti-am zis sa nu mai stai pana la doua noaptea la calculator ca nu te trezesti dimineata”;

6. Cu rufele spalate in public.

In rest… armonie, numele tau e jobul meu!

Analiza stelara financiara

Imi trimite un coleg horoscopul pentru aceasta luna. Printre altele, la zodia mea zice asa: "Referitor la bani, intrarea lui Marte in Leu anunta inceputul unei perioade de interes sporit pentru venituri suplimentare, investitii, imprumuturi si plati."

O mica analiza. Interes sporit, spun stelele, pentru:

- Venituri suplimentare (cat: active);

- Investitii, imprumuturi, plati (cat: pasive).

Atat am avut de spus.